Situri arheologice, Biserici si Mânãstiri din judetul Constanta




Biserici si Mânãstiri



Catedrala Ortodoxã Sfintii Apostoli Petru si Pavel

Catedrala Arhiepiscopalã Sfintii Apostoli Petru si Pavel este situatã în zona peninsularã a Constantei si adãposteste moastele Sfintilor Mucenici Epictet si Astion precum si Sfintele oseminte ale Sfântului Auxentiu si Sfântului Simeon Stâlpnicul. Un odor drag închinãtorilor din acest lãcas sfânt este racla cu mostele Sfântului Pantelimon aduse din Orientul Apropiat. Planurile de reconstructie apartin renumitului arhitect Ion Mincu (1852 – 1912), considerat creatorul unui stil inspirat din traditia româneascã a secolelor XVII – XVIII. La 3 august 1941, din cauza unui bombardament aerian, altarul, catapeteasma cu icoanele si pictura au fost avariate si partial distruse. La 1 decembrie 2001, devine biserica arhiepiscopalã.


Mânãstirea Pestera Sfântului Apostol Andrei

 Una din cele mai importante locatii crestine actuale de pe teritoriul României este Pestera Sfântului Apostol Andrei, consideratã primul lãcas de cult crestin de pe teritoriul tãrii noastre si poartã de pãtrundere a credintei crestine în România. Sãpatã într-un deal împãdurit cu intrarea orientatã spre rãsãrit, pestera pÃstreazã în interioarul ei un bloc de piatrà pe fetele cãreia este incizatã crucea. Conform izvoarelor crestine, în momentul în care a sosit pentru propãvãduirea traditiei crestine, Sfântul Apostol Andrei si-a ales loc pentru rugãciune în pestera sãpatã în inima dealului. Legenda spune cã Sfântul Apostol Andrei a crestinat oamenii acestor tinuturi în cele nouã izvoare din vecinãtatea pesterii.


Biserica Ortodoxa Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril

 Biserica a fost ridicatã în anul 1939 în vechiul spirit arhitectonic românesc, cu profunde trãsãturi bizantine. Pânã în septembrie 1949 a fost folositã pentru asistenta religioasã a militarilor, slujind apoi drept catedralã episcopalã.


Biserica Ortodoxã Sfintii Împãrati Constantin si Elena

 Parohia Sfintii Împãrãti s-a înfiintat în anul 1919 si a fost sfintitã de însusi patriarhul romaniei de atunci, Miron Cristea (1919 – 1936). Catapeteasma este sculptatã în marmurã bogãt ornamentatã cu motive decorative vegetale. Pictura bisericii a fost realizatã în tehnica fresco si este podoabã a orasului si una din frumoasele noastre clãdiri din ultimul timp.


Biserica Ortodoxã Adormirea Maicii Domnului I

 Biserica Adormirea Maicii Domnului este asezatã în zona centralã a Constantei, piatra de temelie fiind pusã în ziua de 13 august 1906. Un farmec aparte îl conferã bisericii, ferestrele cu vitralii în culori vii înfãtisând scene din viata Maicii Domnului, si mozaicul exterior al fatadei.


Mânãstirea Sf. Maria Techirghiol

 În apropierea vechii cetãti Dervent (pe malul drept al Dunãrii, lângã Ostrov) a luat fiintã în secolul al IX-lea o puternicã sihãstrie întemeiatã de cãlugãrii români autohtoni.
Sihãstria de la Dervent, odatã cu cetatea de aici au fost distruse în secolul al XI-lea (1036) de cãtre pecenegi.
Despre Izvorul Tãmãduitor se spune cã Apostolul Andrei: a venit sã predice crestinismul cu un bãt în mânã si, desi nu a stat mult pe aici, cât a stat a învãtat lumea sã se închine si când a plecat, a plecat fãrã bãt cãci spun ca i-a fost sete si a dat cu bãtul în stâncã si a iesit apã. Astãzi, acest izvor tâsneste din stâncã doar de sãrbãtoarea Izvorul Tãmãduirii. Tot aici, se spune cã a rãsãrit din pãmânt o piatrã în formã de cruce cu efecte tãmãduitoare care se mãreste de la an la an, locul fiind cãutat anual de mii de pelerini.

Salt la titlu





Cetãti



Histria – Pompeiul Romanesc

 Cetatea Histria – prima colonie greceascã de pe tãrmul de vest al Mãrii Negre si cel mai vechi oras de pe teritoriul româniei – a fost intemeiatã pe la mijlocul secolului al VII-lea a. Chr. (anul 654 a. Chr. dupã istoricul Eusebiu), de colonisti veniti din Milet. Orasul a avut o dezvoltare neîntreruptã timp de 1300 de ani, începând din perioada greacã si pânã în epoca romano-bizantinã.
La sfârsitul secolului al VI-lea si în cursul secolului al VII-lea p.Chr. Cetatea a fost distrusã de atacurile avaro-slave si pãrãsitã treptat de locuitorii sãi. Rãmase multã vreme necunoscute, ruinele cetãtii au fost cercetate prima datã în anul 1914 de arheologul Vasile Pârvan. Acropola histrianã acoperitã astãzi de resturile cetãtii târzii, reprezentã de fapt o zonã sacrã, un sector de maximã importantã în viata orasului, dedicat activitãtii religioase. În secolul VI a. Chr. zona era deja bine constituitã, dovadã fiind templele lui Zeus si al Afroditei descoperite aici.
Sãpãturile arheologice au scos la ivealã numeroase monumente incluse în circuitul de vizitare al cetãtii. Remarcabilã este incinta romanã târzie, cu poarta principalã si turnurile de apãrare. Alãturi de acestea se pot vizita cele douã terme si o serie de edificii publice din perioada romano-bizantinà construite la adãpostul incintei târzii. Multitudinea si diversitatea materialului arheologic descoperit aici l-au determinat pe Vasile Pârvan sã denumeascã cetatea Histria drep "Pompeiul Romanesc".


Adamclisi – Tropaeum Traiani

 Cetatea Tropaeum Traiani se aflã în perimetrul comunei Adamclisi, la circa 70 km sud-vest de Constanta. Monumentul triumfal este plasat la nordul comunei, pe Dealul Monumentului, un platou înalt de 161 de metri, înconjurat de trei obiective importante: altarul pãstrat astãzi sub forma unui tumul, situat la circa 50 de metri spre nord; mausoleul, plasat la 250 m este de monument; si cetatea Tropaeum Traiani, pe valea Urluiei, la circa 1,5 km sud-est de trofeu, aproape de soseaua nationalã Bucuresti-Constanta. Înainte de a intra în comuna Adamclisi, la km 66, se profileazã zidurile monumentalei incinte antice cu turnuri de aparare restaurate între anii 1971-1977. Ridicat între anii 106-109, monumentul trebuia sã glorifice si sã comemoreze victoriile reputate de cãtre Împãratul Traian împotriva dacilor si a aliatilor lor sarmati si germani în primul rãzboi dacic. Imensul soclu de piatrã cu acoperis tronconic care sustine statuia trofeului, stereobatul, a fost conceput în maniera epocii de arhitectul Apollodor din Damasc.


Callatis

 Pe ruinele vechiului oras grecesc Callatis se ridicã astãzi orasul Mangalia, la 44 km sud de Constanta. Colonia grecilor veniti din centrul megarian Heracleea ponticã a fost întemeiatã probabil la sfârsitul secolului al VI-lea.
Orasul Callatis este cunoscut sub acest nume si mai târziu, în lucrãrile unor scriitori antici ca Ptolemeu, Strabon, Memnon si Ovidiu. Prima necropolã din epoca greacã, datând din secolele IV-II a. Chr., contine morminte însemnate si variate ca ritual. Unul dintre cele mai importante morminte ale necropolei este cel cu papirus, gãsit în 1959; acoperit cu trei lespezi de piatrã, este construit din blocuri mari de calcar.
Câteva dintre aceste descoperiri arheologice: zidul de incintã, bazilica sirianã, mormântul cu papirus, s.a. sunt vizitabile în expunerea Muzeului Callatis.


Capidava

 Cetatea Capidava se aflã pe soseaua ce leagã Horsova de Cernavodã, la jumãtatea distantei dintre cele douã localitãti. Face parte din seria de castre si castele ridicate în timpul lui Traian la începutul secolului II p. Chr. Castrul a fost construit de detasamentele din legiunile V Macedonica si IX Claudia. Toponimul getic (Capidava însemnând cetatea de la cotiturã), confirmã o locuire preromanã, necesarã pentru comunicatia dintre getii din Dobrogea si cei din Câmpia Munteanã.
Fiind o statiune militarã timp de aproape cinci secole, aici au fost cantonate o serie de trupe: cohors I Ubiorum, cohors I Germanorul (sec. II-III); vexillatio Capidavensium, cuneus equitum Solensium si cuneus equitium Scutaqriorum (sec IV-VI). Prin reorganizarea granitelor Imperiului Bizantin, Capidava revine în atentia administratiei si astfel, peste ruinele asezãrii fortificate romane se ridicã o cetate tãrãneascã de tãrani grãniceri care dateazã pânã în secolul XI.

Salt la titlu




Muzee




Muzeul de Artã Constanta

Înfiintat în anul 1961, Muzeul de Artã Constanta oferã publicului de pretutindeni peste un secol din evolutia picturii, sculpturii si graficii românesti, încercând în acelasi timp sã demonstreze, prin opere de referintã, rolul si locul Dobrogei, al peisajului marin în contextul creatiei nationale.
Expozitia permanentã se bazeazã pe nuclee monografice ale marilor maestri ai plasticii nationale, sugerând, prin opere reprezentative, o imagine complexã a creatiei fiecãruia. Astfel, vizitatorul poate admira numeroase lucrãri de picturã apartin&acird;nd lui Theodor Aman, Nicolae Grigorescu, Ioan Andreescu, Stefan Luchian, Iosif Iser, Nicolae Darascu, Gheorghe Petrãscu, Theodor Pallady, Stefan Dimitrescu, Francisc Sirato, Nicola Tonitza, Camil Ressu, Jean Al. Steriadi, Lucian Grigorescu, Ion Tuculescu, Alexandru Ciucurencu, dar si opere de sculptare semnate de Dimitrie Paciurea, Gheorghe Anghel, Ion Jalea, Cornelui Mendrea, Oscar Han, Milita Petrascau, Hans Mattis-Teutsch si multi altii.


Muzeul de Sculptura Ion Jalea

Originar din Dobrogea, maestrul sculpturii românesti, Ion jalea (1887-1983), a cãrui activitate artisticã a strãbãtut peste sapte decenii, a donat în anul 1968 orasului de care era atât de legat spiritual si mai ales afectiv, un numãr de 108 lucrãri ce constituie actuala colectie.
Îmbogãtit în timp cu o generoasã donatie de familie, muzeul oferã publicului vizitator o sugestivã imagine a diversitãtii creatiei lui Ion Jalea.

Salt la titlu